Timisoara in flacari

Incepand de ieri Timisoara fierbe. Au curs rauri randurile de cerneala (virtuala sau nu) pe tema asta si probabil ca totul e departe de a se fi terminat. Poli (FC Timisoara) a fost penalizata cu 6 puncte din cauza culorilor folosite pe echipamentul jucatorilor.

Incepand de ieri Timisoara fierbe. Au curs rauri randurile de cerneala (virtuala sau nu) pe tema asta si probabil ca totul e departe de a se fi terminat. Poli (FC Timisoara) a fost penalizata cu 6 puncte din cauza culorilor folosite pe echipamentul jucatorilor.

Pare o banalitate. Pentru cei mai multi din tara asta asa si este: inca o stire despre nebunii suporteri romani care ies in strada pentru a apara Dumnezeu stie ce. Pentru a obtine ceva neinteles de nimeni. Toata lumea de intreaba de ce, bloggerii duc o inversunata campanie de hulire a celor care au iesit in strada, toata lumea ia la misto atitudinea suporterilor timisoreni.
Si totusi, pentru Timisoara asta e important, ceea ce s-a intamplat cu echipa lor e de neconceput pentru ei, iar violetul, banal pentru uni,i este simbolul lor de netagaduit. Poate lipsa mancarii nu i-ar scoate in strada, anii prea multi in care au mancat cu ratia, de pe cartele, i-au obisnuit sa nu se revolte daca nu au ce manca, dar sa le dispara ceea ce ii scotea din rutina zilnica, si anume dragostea pentru echipa lor, asta e de neconceput. Am vazut ieri copii, femei, barbati, batrani, protestand impotriva deciziei FRF, cantand imnul echipei cu o energie greu de inchipuit. Am vazut jandarmi care au refuzat sa lase salvarea sa ia un tanar caruia i se facuse rau de la gazele lacrimogene. Dar tot suporterii erau prezentati ca si huligani prin buletinele de stiri si apoi huliti de catre media. Si mi s-a facut sila, pentru ca toti cei care au ceva negativ de spus nu au nici un fel de legatura cu orasul asta, cu atat mai putin cu suporterii. Acei suporteri care si-au sustinut echipa cand era condusa cu 8 goluri de Steaua, acei suporteri care canta pana la epuizare si care isi urmeaza echipa la toate meciurile.

E pacat ca orgoliile unor oameni care conduc fotbalul romanesc ranesc in mod repetat spiritul sportului rege. Si e si mai pacat ca din toata treaba asta cei mai ravasiti ies cei care iubesc cu adevarat echipa si tot ce inseamna ea pentru orasul asta.
“Poli, Poli, lupta pentru noi” se aude si in noaptea asta…

Adaugă la: del.icio.us | Digg